Nulitatea relativă este o nulitate virtuală, ce derivă din principiul fundamental al legalității și rezultă din încălcarea oricăror dispoziții legale referitoare la desfășurarea procesului penal, altele decât cele expres prevăzute de lege, care atrag nulitatea absolută.
Aceasta se caracterizează prin faptul că intervine atunci când prin încălcarea dispozițiilor legale s-a produs o vătămare drepturilor participanților la procesul penal (procuror, părți și subiecții procesuali principali), că aceasta trebuie invocată într-o anumită etapă a procesului penal sau într-un anumit moment procesual, prevăzut de lege, că aceasta se acoperă atunci când titularii dreptului de a o invoca nu își exercită acest drept în termenul de decădere prevăzut de lege și prin faptul că subiecții procesuali care pot invoca nulitatea relativă trebuie să aibă calitatea prevăzută de lege, precum și un interes procesual propriu în respectarea dispoziției legale pretins încălcate.
Vătămarea drepturilor părţilor ori ale subiecţilor procesuali principali trebuie să vizeze drepturile fundamentale reglementate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului și Constituția României cu privire la care restrângerea, cu ignorarea dispozițiilor art. 53 din Constituție sau restrângerea acestora cu încălcarea dispozițiilor Convenției Europene a Drepturilor Omului (în interpretarea dată de CEDO) sau ale Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene (în interpretarea dată de CJUE), va atrage în mod necesar reținerea unei vătămări procesuale întrucât în orice altă interpretare, drepturile restrânse în mod nelegal sau încălcate ar fi lipsite de conținutul lor fundamental. Esențial de determinat și analizat sunt natura încălcării, natura vătămării produse, dovada suspiciunii rezonabile a vătămării drepturilor și intereselor legitime.
Dovada existenței unui mecanism compensatoriu eficient și concret de menținere a actului/probei nelegale revine Parchetului. Deși în practică se invocă frecvent posibilitatea „readministrării probei nelegale/refacerii actului nelegal în cursul cercetării judecătorești”1, apreciem că o astfel de „soluție” va conduce în final, ca proba nelegală sau actul nelegal, să fie supuse analizei instanței de judecată din perspectiva standardului probatoriu dincolo de orice îndoială rezonabilă, chestiune distinctă de necesitatea analizei legalității probei/actului.
Conform unei soluții de practică judiciară2 s-a reținut că: „În ipoteza în care judecătorul de cameră preliminară constată încălcarea unei dispoziții legale în procesul de administrare a probei, menținerea probei nelegale este condiționată de reținerea unui mecanism compensatoriu efectiv, deoarece nulitatea relativă operează numai atunci când vătămarea nu poate fi înlăturată altfel în ceea ce privește geometria mecanismelor compensatorii, astfel trebuie trasate următoarele coordonate: (i) cercetarea posibilității existenței unui remediu (…); (ii) remediul trebuie să fie proporțional cu natura dreptului încălcat și cu amploarea vătămării (…); (iii) atunci când proba nelegal administrată relevă numai fapte sau împrejurări de fapt în acuzare, posibilitatea readministrării acesteia în faza de judecată nu constituie în sine un remediu efectiv (…).”
Constatarea incidenței nulității relative atrage aplicarea considerentelor Deciziei Curții Constituționale nr. 22/20183 ce vizează excluderea juridică și materială a probelor obținute în mod nelegal (informații despre o faptă sau împrejurare) în cursul procesului pentru respectarea prezumției de nevinovăție și a tuturor elementelor componente reglementate în cuprinsul art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, având ca finalitate pregătirea dosarului pentru a fi supus evaluării instanței de judecată în scopul pronunțării unei soluții.
NOTE DE SUBSOL
1. A se vedea în acest sens: Încheierea penală nr. 305/CT din 14.11.2014 pronunțată de Tribunalul Mureș, Secția Penală; Decizia penală nr. 336 din 30 mai 2014 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, disponibile pe www.rolii.ro.
2. A se vedea în acest sens: Încheierea penală nr. 16 din 18.01.2019 pronunțată de Tribunalul Suceava, disponibilă pe www.rolii.ro.
3. Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 177 din 26 februarie 2018.
